Charles de Gaulle, Înger și Demon

Charles de Gaulle a fost și va rămâne probabil una dintre cele mai reprezentative figuri politice ale secolului XX, cel puțin pe plan european. A început ca simplu militar originar dintr-o familie obişnuită din Lille, s-a remarcat în timpul Primului Război Mondial și în perioada interbelică pentru stilul său neconvențional, pentru ambiție și curaj. La începutul celui de-al II-lea Război Mondial, de Gaulle era comandant al unei companii de tancuri, iar după înfrângerea prematură a Franței s-a refugiat la Londra unde, cu ajutorul britanicilor a înființat Forțele Franceze Libere. Începând cu discursul din 1940 în care condamna guvernul-marionetă de la Vichy și îndemna francezii la rezistență, de Gaulle s-a erijat în unica figură franceză care lupta pentru independență. În ciuda relațiilor tensionate cu Aliații, care nu-i apreciau ”aroganța”, comandantul a fost susținut și chiar a luat parte la eliberarea Algeriei, formând astfel Guvernul Francez din exil. În August 1944 trupele franceze au intrat primele în Paris alături de Charles de Gaulle care a fost primit ca un eliberator. Până în 1946, de Gaulle a fost Premierul Franței, între 1947 și 1958, de Gaulle s-a retras din viața publică, în această perioadă redactând memoriile sale de război. În 1958, revine în politică unde este ales Premier iar mai apoi Președinte până în anul 1969 când demisionează ca urmare a invalidării unui referendum susținut de acesta. De-a lungul celor 10 ani de conducere, a luat numeroase decizii benefice, ce aveau ca scop dezvoltarea și reformarea Franței, dar și unele momente ce umbresc Mitul de Gaulle la care acesta a visat.

Imagini pentru charles de gaulle speech

Ipostaza Angelică

Charles de Gaulle, la fel ca și Ioana d’Arc sau Napoleon, personalități la care se raporta adesea a apărut aproape de nicăieri, devenind brusc un simbol al Rezistenței. După înfrângerea Franței împotriva Germanilor și preluarea puterii de către guvernul-marionetă a lui Philippe Petain, Charles de Gaulle s-a auto-exilat la Londra unde, cu ajutorul lui Winston Churchill, a devenit principalul lider al Franței Libere. Momentul 0 al carierei lui de Gaulle a fost discursul din 18 Iunie 1940, în care îi îndemna pe francezi la rezistență, condamnând Guvernul de la Vichy. Apoi, alături de Armata Franței Libere a luat parte la luptele din Nordul Africii în urma cărora Algeria a fost recuperată și, stipulând o prevedere a Constituției de la 1870 a proclamat Guvernul în Exil. În August 1944, după Debarcarea din Normandia, Charles de Gaulle a fost primul care a intrat în Paris, fiind primit ca un eliberator de către cetățenii ce vedeau în el o speranță.

Începând cu a doua sa etapă politică, din 1958, Charles de Gaulle s-a opus celor două blocuri politice (SUA și URSS) militând pentru o Europă unită ”de la Atlantic până la Ural”. Tot el a fost cel care a restabilit relațiile bilaterale cu Germania, făcând pași importanți pentru ceea ce avea să devină Comunitatea Economică Europeană. În 1963, de Gaulle semnează alături de Cancelarul german Adenauer Tratatul de la Elysee care punea capăt unei rivalități franco-germane ce dura de mai bine de 200 de ani.

În plus, de Gaulle s-a afirmat prin politica sa anticolonialistă. Începând cu anul 1960, în Algeria au avut loc mișcări sociale care cereau eliberarea de Franța. În ciuda opoziției politicienilor conservatori și de dreapta, de Gaulle a sprijinit mișcarea de eliberare a Algeriei. În 1961, OAS, o grupare teroristă anti-secesionistă a preluat controlul asupra Alegerului, reacția Președintelui a fost însă fermă și, beneficiind de susținerea populară a reprimat acțiunile insurgenților. După încheierea conflictului, Charles de Gaulle a permis tuturor coloniilor să se elibereze de sub suzeranitatea franceză.

Imagini pentru charles de gaulle

Ipostaza Demonică

Un lucru care se poate spune despre majoritatea liderilor de excepție este că, pe lângă calitățile politice de care dispun, adesea dau dovadă și de o personalitate puternică. Acest lucru se poate spune și despre Charles de Gaulle care, alimentat de un patriotism francez atât de caracteristic nu a ezitat să își creeze antipatii în rândul Aliaților. Relația sa cu Winston Churchill poate fi descrisă ca fiind una sinusoidală, dacă în 1940 premierul britanic era singurul susținător al francezului, relațiile au degenerat până la stadiul în care la sfârșitul Războiului relația dintre cei doi era extrem de tensionată. Totuși, în 1958, cu ocazia unei vizite a lui Churchill la Paris, acesta primește Crucea Libertății iar de Gaulle mulțumește britanicilor pentru sprijinul lor necondiționat, acest episod putând fi considerat drept recocilierea dintre cei doi. Relația cu SUA, pe de altă parte, nu a fost nici pe departe atât de cordială, în timpul Războiului Charles de Gaulle fiind antipatizat atât de Franklin Roosevelt, cât și de succesorul său Truman. După 1945, Franța respinge încadrarea într-unul din cele două blocuri politico-militare, propunându-și cristalizarea Europei în jurul Parisului. În ciuda aspirațiilor lui de Gaulle, acestea s-au dovedit a fi supraevaluate,întrucât Franța nu mai avea puterea necesară pentru a aduna în jurul ei atât țările din Vestul Cortinei de Fier cât și cele din Est. Retragerea din NATO a determinat o izolare și mai accentuată a Franței care în loc să devină o putere continentală a căzut în izolare.

După rezolvarea conflictelor coloniale, Charles de Gaulle a trecut la realizarea unor reforme ce aveau ca obiectiv modernizarea Franței. Totuși, în 1968, grupuri de studenți au început să protesteze împotriva Președintelui. În Mai li s-au adăugat muncitorii din fabrici, astfel că întreaga lună Franța a fost paralizată. Premierul George Pompidou a recurs la o atitudine conciliantă dar de Gaulle a reprimat manifestațiile agravând o situație care ar fi putut fi rezolvată mult mai simplu. În 29 Mai, de Gaulle dispare brusc, fără ca nimeni să știe unde este. În țară se instalează confuzia și nesiguranța iar întoarcerea acestuia de a doua zi surprinde pe toată lumea. În discursul său, susținătorii regăsesc ferventa aceluiași Charles de Gaulle care militase pentru continuarea luptei în Iunie 1940. Ca urmare a întoarcerii sale, Președintele anunță că nici el, nici guvernul lui Pompidou nu își vor da demisia, dar și că va dizolva Parlamentul urmând noi alegeri. După încetarea protestelor, liderii manifestațiilor au fost arestați sau destituiți din funcții. Alegerile Parlamentare din 1968 au fost totuși câștigate categoric de gruparea Gaullistă iar Premier este numit Maurice Couve. În 1969, în urma unui referendum inițiat de Charles de Gaulle care este invalidat de popor acesta își dă demisia urmând să moară în 1970, la domeniul său preferat din Colombey-Deux Eglises unde a fost și înmormântat.

Imagini pentru charles de gaulle quotes

Concluzie

De-a lungul istoriei, în special a Franței cei mai remarcabili lideri s-au ridicat din rândul poporului. De Gaulle, care seamănă izbitor ca profil identitar cu Napoleon rămâne unul dintre cei mai apreciați conducători francezi din toate timpurile. Demisia din 1969 a survenit tocmai pentru a menține viu ”Mitul de Gaulle” pe care Președintele l-a imaginat, acela a unui politician deasupra politicii. Astăzi, cele mai importante obiective din majoritatea orașelor franceze (stația de metrou de la Arcul de Triumf din Paris poartă numele Charles de Gaulle, la fel ca aeroportul capitalei) comemorează persoana lui de Gaulle cel care în vremuri de criză a menținut aprinsă flacăra speranței într-o Franță demnă și independentă.

Filmul Săptămânii

Filmul săptămânii este Inception, în regia lui Christopher Nolan. Ecranizarea din 2010 ce îl are în rol principal pe Leonardo diCaprio spune poveste lui Cobb, un ”hoț” de vise. După ce se întâlnește cu un influent om de afaceri ce îi promite liniștea mult dorită, Cobb pleacă într-o aventură în care este forțat să se confrunte cu toate traumele trecutului care îl bântuie link către Inception

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s